Pe scurt
Patruzeci de ani, răspunsul la „ce face Craiova?” a fost Electroputere. Nu o fabrică dintre mai multe — fabrica: utilaj electrotehnic greu, locomotive și transformatoare de putere, peste douăsprezece mii de oameni pe state în anii de vârf și un sfert de oraș construit ca să-i adăpostească.
S-a deschis pe 1 septembrie 1949. Ce s-a întâmplat cu ea după aceea e lucrul cel mai important de înțeles dacă vrei să pricepi de ce arată Craiova așa cum arată — și de ce cartierele dinspre nord și vest au dimensiunile pe care le au.
Ce construia, de fapt
Două lucruri, și la amândouă se pricepea serios.
Transformatoare de putere. Primele au fost proiectate în concepție proprie din 1951. În anii '60 uzina a cumpărat licențe — un autotransformator de 200 MVA de la ELIN, Austria, transformatoare de locomotivă de la ASEA, Suedia — și apoi a încetat să mai aibă nevoie de ele. Între 1965 și 1975 a ridicat hale noi și a construit unități de 400 kV și 400 MVA după proiecte proprii. Cel mai mare transformator livrat vreodată în România a ieșit din Craiova în 1987: 440 MVA, pentru centrala nucleară de la Cernavodă.
Locomotive. Întâi de mină și de tramvai, apoi, din 1960, diesel-electrice de linie. Totalurile sunt partea pe care o repetă toată lumea: peste 2.400 de locomotive diesel și în jur de 1.050 electrice, pentru căile ferate din România, Bulgaria, China și Polonia.
Ultima propoziție merită citită de două ori. Un oraș pe care majoritatea străinilor nu-l pot arăta pe hartă a exportat locomotive în China timp de trei decenii.
| Ce | Când | Cât |
|---|---|---|
| Deschiderea uzinei | 1 septembrie 1949 | utilaj electrotehnic greu |
| Primele transformatoare proprii | 1951 | concepție proprie, fără licență |
| Cel mai mare transformator | 1987 | 440 MVA, pentru Cernavodă |
| Locomotive diesel | din 1960 | peste 2.400 |
| Locomotive electrice | — | circa 1.050 |
| Salariați în vârf | anii '80 | peste 12.000 |
Locurile din articol
De ce o fabrică a desenat harta orașului
Douăsprezece mii de muncitori au nevoie de locuințe, iar statul le-a construit. Asta e explicația directă, fizică, pentru dimensiunea Craioviței Noi și a Brazdei lui Novac — două dintre cele mai mari cartiere planificate din țară, ridicate pentru o forță de muncă, nu crescute dintr-un sat.
Tot asta explică și ceva ce vizitatorii observă fără să poată numi: Craiova are un nucleu Belle Époque de calitate reală — vezi arhitectura centrului — înconjurat de un inel de blocuri care n-are nicio legătură cu el. Cele două straturi au fost construite de două sisteme diferite, pentru două populații diferite, la patruzeci de ani distanță. Orașul comunist tratează stratul ăsta pe cont propriu.
Unde stai în apropiere
Prețuri și disponibilitate live pe o hartă centrată exact pe acest punct — hoteluri, apartamente și hosteluri, ca să judeci distanța de aici, nu s-o ghicești dintr-o adresă.
Rezervările făcute prin această hartă ne aduc un comision. Prețul tău nu e afectat.
Ce s-a întâmplat după 1989
Varianta scurtă e aceeași cu a oricărui oraș industrial românesc, iar cazul Craiovei e printre cele mai dure: peste zece mii de oameni și-au pierdut locul de muncă. Compania a devenit holding în 1994 și a fost privatizată; în 2012 mai avea puțin peste o mie de angajați față de trei mii cinci sute promiși în planul de afaceri al cumpărătorului, iar contractul de vânzare nu prevedea nicio penalizare pentru diferență.
Diviziile de mașini rotative s-au închis. Presa economică românească a relatat de atunci despre restul activității redus la repararea unui ultim transformator.
Unde se mai vede
Nu într-un centru de vizitare — nu există. Dar uzina se citește în oraș, dacă știi la ce te uiți:
- Scara locuirii. Treci prin Craiovița Nouă, pe jos sau cu mașina. Nimic de dimensiunea aia nu se construiește pentru o piață.
- Calea ferată. Craiova e nod feroviar fiindcă avea marfă de mutat, și de-aia ajungi aici cu trenul mai ușor decât sugerează mărimea orașului.
- Muzeul Olteniei și muzeele orașului duc povestea regională din jur.
Celelalte două uzine, fiindcă lumea le încurcă
Craiova a avut trei giganți industriali, nu unul, iar ei sunt constant amestecați:
- Electroputere — echipamente electrice, transformatoare, locomotive. Pagina asta.
- Uzina auto — Oltcit, apoi Daewoo, apoi Ford, acum Ford Otosan. Încă funcționează, încă e cel mai mare angajator privat al orașului. Vezi uzina de mașini.
- Avioane Craiova — avioane militare la Ghercești, înființată în 1972. Vezi uzina de avioane.
Doar una dintre cele trei mai construiește lucruri la scară, și nu e cea din manualele vechi.
De citit mai departe pe site
Istoria Craiovei pune rama lungă — pagina asta e un capitol din ea. Craiova maximă, 1983 e despre același deceniu, din alt unghi. Dacă ești aici ca vizitator, nu ca cititor, ce să vizitezi în Craiova e pagina practică.
*Cifrele de pe pagina asta vin din presa economică românească și din surse enciclopedice; setul de surse a fost revizuit ultima dată în octombrie 2026. Unde sursele se contrazic — mai ales la data închiderii — o spunem, în loc să alegem una.*
