Cum te deplasezi în Craiova

Întâi pe jos, și mai ales doar pe jos

Craiova e unul dintre cele mai ușoare orașe românești de străbătut, dintr-un motiv care sună plictisitor și contează enorm: e plată. N-are deal, n-are centru vechi pe pantă, n-are urcuș pe pavaj. Centrul e o rețea de străzi de secol XIX în jurul unui singur bulevard lung.

Din Piața Mihai Viteazul până la Muzeul de Artă sunt două minute. Până la Casa Băniei și Muzeul Olteniei, sub zece. Până la Teatrul Național, cinci. Porțiunea pietonală a Căii Unirii trece prin mijlocul tuturor.

O primă zi aici n-are nevoie de niciun bilet. Nu e adevărat despre multe orașe de mărimea asta și e cel mai util lucru de pe pagină.

Unde chiar ai nevoie de transport

Parcul Romanescu e excepția principală — destul de departe spre sud cât mersul dus-întors să-ți mănânce o oră pe care ai putea-o petrece în parc. O cursă scurtă în fiecare sens e alegerea cuminte, mai ales vara.

Gara, în Piața Constantin Brâncuși, e la douăzeci și cinci de minute spre est, pe jos. Plăcut cu bagaj de mână, nu cu troler.

Aeroportul, la opt kilometri est, pe Calea București, e taxi sau mașină închiriată.

Ion Oblemenco, la vreo doi kilometri spre vest, e la douăzeci și cinci de minute de mers — iar în zi de meci, mersul pe jos chiar bate condusul, pentru că drumurile din jurul stadionului sunt partea lentă.

Autobuze și tramvaie

RAT Craiova administrează transportul public și, neobișnuit pentru un oraș românesc de mărimea asta, include și tramvaie, nu doar autobuze. Linia de tramvai merge est–vest, pe axa principală, ceea ce o face utilă exact pentru drumurile pe care le-ar face un vizitator: capătul dinspre gară, culoarul Calea București spre partea cu aeroportul.

Cum plătești. Cumperi din vehicul sau de la chioșc. Plata contactless s-a răspândit în rețelele urbane românești, dar acoperirea diferă de la vehicul la vehicul — ține niște mărunt ca rezervă.

Nu tipărim un tarif pe pagina asta, din motivul dat la capitolul tarife: nu există o listă pe care s-o putem cita și data, iar un preț greșit e mai rău decât niciunul.

Taxi și ride-hailing

Amândouă merg bine și amândouă sunt ieftine după standardele Bucureștiului sau Clujului. Aplicațiile îți arată prețul înainte să accepți, ceea ce elimină singura frecare reală.

Singurul moment în care să le eviți sunt ultimele câteva sute de metri spre centru, într-o seară de decembrie, când străzile sunt închise sau se târăsc și ai fi mai rapid pe jos.

Condus și parcare

În oraș, condusul e ușor, iar parcarea e problema — cu plată, disputată în centru, iar în sezonul târgului parțial eliminată cu totul.

Regula care funcționează: parchează o dată, pe inel, și intră pe jos. Centrul se face în cincisprezece minute cap la cap, deci nu există loc lângă piață care să-ți scutească o plimbare care contează — doar locuri care îți scutesc patruzeci de minute de dat ocol. Vezi cum ajungi la târg și unde parchezi.

O să vrei mașină pentru Oltenia. Târgu Jiu și Drobeta-Turnu Severin au legătură feroviară; mănăstirile de la Horezu și Tismana, peștera de la Baia de Fier, Segarcea și Rânca, practic nu. Dacă drumul tău e regiunea, nu orașul, închiriază una.

Cu bicicleta

Craiova e printre cele mai puțin deluroase orașe din România, ceea ce face bicicleta practică, nu aspirațională. Lunca Jiului, la vest de centru, și drumurile plate spre sud, către Segarcea, sunt traseele ușoare.

În iulie și august

Planifică mijlocul zilei înăuntru. O maximă zilnică de 30 °C și un centru aproape fără umbră înseamnă că, între unsprezece și cinci, mersul pe jos între obiective nu mai e varianta plăcută care e în aprilie — vezi vremea lună de lună și parcurile.