Pe scurt
Târgurile de Crăciun din România vând cam aceleași zece lucruri, iar Craiova nu face excepție. Diferă ce merită coada și pe lângă ce treci — plus un avantaj local real, care e vinul.
Ăsta e un ghid de teren al căsuțelor din Târgul de Crăciun din Craiova, ce e de fapt fiecare lucru și în ce ordine le mănânci.
Verificat în octombrie 2026. Prețurile le stabilesc comercianții și nu sunt publicate dinainte de primărie, deci pagina asta descrie mâncarea, nu dă cifre. Pentru cât costă o seară, vezi cât costă târgul.
Vinul fiert
Ce cumpără toată lumea prima dată, și lucrul pe care Craiova îl face mai bine decât mai toți.
Vinul fiert românesc e roșu sau alb, încălzit cu scorțișoară, cuișoare, portocală și zahăr, servit în pahar de hârtie sau de ceramică. Nu e cocktail și nu e menit să fie subtil. Diferența o face vinul de bază, iar aici Craiova are un avantaj pe care nu și-l face reclamă: Segarcea e la douăzeci și nouă de kilometri spre sud, sudul Olteniei e destul de cald cât să coacă struguri roșii adevărați, iar vinul din oală nu trebuie să călătorească.
Cere alb dacă roșul ți se pare prea greu — mai toate căsuțele au ambele. Variantele fără alcool sunt ceaiul fierbinte și ciocolata caldă, care în România înseamnă o ciocolată groasă de băut, nu cacao.
Kürtős
Aluat dulce înfășurat pe un sul de lemn, rumenit pe jar, tăvălit prin zahăr, scorțișoară, nucă sau cacao. De origine secuiască și cu reputație ardelenească, a colonizat de mult orice târg din țară, inclusiv pe al Craiovei.
E cea mai lungă coadă din orice târg românesc și se mișcă mai repede decât pare, pentru că se coace continuu. Cumpără-l în clipa în care iese de pe sul — cald e altceva decât peste zece minute.
Cârnați și pomana porcului
Decembrie e sezonul tăiatului porcului în România, iar târgurile gătesc pe măsură.
Cârnații sunt la grătar, de obicei dintr-un amestec gros de porc cu usturoi și boia. Pomana porcului e felul de comandat dacă vrei să înțelegi bucătăria oltenească dintr-o farfurie: porc prăjit în grăsimea lui, cu mămăligă, murături și uneori un ou ochi. E grea, ăsta e rostul, și e rudă apropiată cu tochitura pe care o găsești în restaurantele orașului.
Mai multe despre bucătăria regiunii, în ce se mănâncă în Oltenia.
Sarmale
Foi de varză umplute cu carne tocată de porc și orez, fierte ore în șir, servite cu mămăligă și smântână. Felul de Crăciun de pe orice masă românească, iar varianta de la căsuță e cinstită, nu rafinată.
Dacă mănânci o singură farfurie caldă la târg, asta sau pomana porcului e aceea.
Unde stai în apropiere
Prețuri și disponibilitate live pe o hartă centrată exact pe acest punct — hoteluri, apartamente și hosteluri, ca să judeci distanța de aici, nu s-o ghicești dintr-o adresă.
Rezervările făcute prin această hartă ne aduc un comision. Prețul tău nu e afectat.
Cozonac
Pâinea dulce de sărbători, cu nucă, cacao sau rahat, coaptă în tavă. Orice casă românească îl face de Crăciun și se ceartă pe tema cui e mai bun.
Ia o felie să guști. Dacă vrei unul întreg de dus acasă, oamenii care locuiesc aici îl cumpără de la brutărie, nu de la căsuță — Cuptorul Cozonacilor e cel evident.
Langoși
Aluat întins, prăjit, simplu sau cu brânză, smântână și usturoi. Mai sățios decât pare și chiar umple. Împărțiți-l în doi, dacă n-ați sărit peste prânz.
Gogoși și căsuțele cu dulciuri
Gogoși, cu zahăr sau umplute, plus șirul obișnuit de nuci caramelizate, rahat și dulciuri de sezon. La căsuțele astea se opresc copiii, lucru de știut înainte să-ți faci bugetul — vezi târgul cu copiii.
Ordinea în care mănânci
O seară cuminte curge așa: un vin fiert la sosire, cât te plimbi prin instalație; o farfurie consistentă — sarmale sau pomana porcului — pe scaun, dacă găsești; un kürtős la ieșire; al doilea vin fiert cât îl termini.
Ce să nu faci e să-ți iei masa principală la târg. Căsuțele se pricep la cald, rapid și festiv; nu concurează cu o masă la două străzi distanță. Planul mai bun e mâncare de târg ca însoțitor al luminilor, apoi o cină ca lumea în apropiere — vezi unde mănânci în Craiova, sau o cafenea caldă dacă vrei doar să stai jos o jumătate de oră.
Când sunt cele mai aglomerate căsuțele
Serile de weekend după șase, iar cele două weekenduri dinainte de Crăciun cel mai rău. Mijlocul lui noiembrie — târgul se deschide pe 13, cu două săptămâni înaintea Sibiului și Brașovului — și după-amiezile din timpul săptămânii sunt momentele în care chiar poți vedea ce e pe o căsuță înainte să comanzi.
Covrigii, și lucrul despre care nu te avertizează nimeni
În afara târgului propriu-zis, pe străzile de acces, treci pe lângă tarabe cu covrigi — calzi, simpli sau cu mac, susan ori sare mare. Nu sunt o specialitate de târg, sunt mâncare de stradă românească de zi cu zi, și sunt cel mai ieftin lucru pe care îl mănânci toată seara.
Lucrul despre care nu te avertizează nimeni e mărimea porțiilor. Mâncarea românească de sărbători e făcută pentru o gospodărie care a muncit afară, iar o farfurie de pomana porcului nu e o porție de degustare. Doi adulți care împart trei feluri între ei o să mănânce mai bine, și mai variat, decât doi adulți care comandă fiecare câte unul.
Dacă ai o restricție alimentară
Fii realist: un târg de Crăciun românesc în sezonul tăiatului porcului nu e o sală ușoară pentru vegetarieni. Totuși, langoșii cu brânză, gogoșile, cozonacul, kürtősul, nucile caramelizate și tarabele cu ceai și ciocolată sunt toate fără carne, iar mai multe căsuțe vând acum sarmale de post — varianta cu orez, ciuperci și legume în loc de porc — pentru că postul Crăciunului acoperă mai tot sezonul târgului.
Fără gluten e mai greu și înseamnă practic carnea la grătar și băuturile. Pentru o masă serioasă cu opțiuni reale, restaurantele și cafenelele orașului sunt pariul mai bun, iar câteva au meniuri vegetariene permanente.
