Sari la conținut
My Craiova — acasă
Craiova n-are emblemă, și exact asta e ideea

✍️ Blog

Craiova n-are emblemă, și exact asta e ideea

Nicio cetate, niciun zid, niciun nucleu medieval — un scaun administrativ în câmpie nu lasă siluetă. Ceea ce înseamnă că nimic de aici n-a fost cedat turismului.

4 min de citit

Orice oraș pe care lumea și-l poate imagina are un obiect pe care și-l imaginează. Un turn, un pod, o poartă, un deal cu ceva pe el. Craiova nu are, iar am ajuns să cred că ăsta e faptul cel mai subevaluat despre locul ăsta.

Nu e un eșec de marketing. E o consecință a felului în care a fost construit orașul, iar odată ce o vezi, multe alte lucruri despre Craiova capătă sens.

Candidații și de ce pică fiecare

Palatul Administrativ. Cea mai fotografiată clădire de aici, chiar impunătoare și complet necunoscută în afara județului. E și un sediu de birouri, ceea ce e greu de romanțat.

Parcul Romanescu. De departe cel mai bun lucru din oraș, și nu se fotografiază ca un singur obiect. Un peisaj de nouăzeci de hectare n-are siluetă — exact asta îl face bun.

Cei șase Brâncuși. Cea mai puternică pretenție a orașului, iar lucrările nu sunt ale Craiovei — sunt în Craiova. Un oraș nu-și poate folosi sculptura altcuiva pe post de contur.

Statuia lui Mihai Viteazul. Pretenție istorică reală — a fost ban al Craiovei în 1593 — dar există statui ale lui în toată România, deci se citește ca generică.

Clubul de fotbal. Poartă numele orașului la nivel național în fiecare săptămână și îl dezbină pe dinăuntru — uite de ce. Nu e un simbol pe care să-l pui pe un afiș.

De ce nu există ceva mai vechi pe care să cazi

Ăsta e motivul structural.

Craiova n-are nicio cetate, niciun zid și niciun nucleu medieval. A fost un scaun administrativ într-o câmpie plată, nu un oraș de deal apărat, iar scaunele administrative nu lasă siluete. Casa Băniei, cea mai veche clădire păstrată, e o casă modestă, nu un monument.

Orașul frumos e 1880–1914 — un boom de palate comerciale construite ca să fie văzute de pe trotuar, în șir. Asta produce o stradă foarte bună și niciun reper. Palatele funcționează doar ca ansamblu.

De ce contează comercial

Mai mult decât ar trebui.

Turismul merge pe imagini. Un oraș cu un singur obiect recognoscibil ajunge pe o listă, pe un magnet de frigider, într-o miniatură — iar imaginea aia unică face o cantitate uriașă de promovare neplătită.

Craiova nu poate fi redusă la o miniatură, ceea ce e o bună parte din de ce nu știe nimeni de ea, și se adună cu faptul că nu prea are ghizi și nici promovare.

Unde stai în apropiere

Prețuri și disponibilitate live pe o hartă centrată exact pe acest punct — hoteluri, apartamente și hosteluri, ca să judeci distanța de aici, nu s-o ghicești dintr-o adresă.

Rezervările făcute prin această hartă ne aduc un comision. Prețul tău nu e afectat.

Argumentul că e un lucru bun

Și uite cealaltă parte, în care cred.

Un oraș organizat în jurul unui obiect devine o coadă la obiectul ăla. Tot restul se transformă în ceva ce faci înainte sau după lucrul cu pricina — restaurantele din jur devin mai proaste, prețurile din jur cresc, iar locuitorii renunță la zonă.

Craiova n-are la ce să stea la coadă, deci nu s-a renunțat la nimic. Parcul aparține oamenilor care trăiesc aici, duminica. Muzeul e destul de liniștit cât să stai singur în fața unui Brâncuși. Restaurantele gătesc pentru clienți fideli.

Ăsta e tot schimbul. Fără emblemă înseamnă fără faimă, iar fără faimă înseamnă că orașul încă își aparține.

Ce folosește orașul în schimb

În practică, trei lucruri fac treaba pe care ar face-o un simbol:

  1. Piața. Piața Mihai Viteazul e locul în care se întâmplă tot, inclusiv târgul de Crăciun.
  2. Strada. Calea Unirii e lucrul pe care lumea îl fotografiază fără să știe prea bine de ce.
  3. Târgul, iarna. Șase săptămâni pe an, luminile sunt imaginea pe care o trimite orașul, și de-aia contează atât de mult să se deschidă înaintea tuturor.

Niciunul nu e un obiect. Toate trei sunt locuri în care e lume.

Ce aș alege, dacă m-ar obliga cineva

Podul suspendat din Romanescu.

E fotogenic, e unic orașului, aparține singurului lucru de clasă mondială pe care îl are Craiova și duce toată povestea — un primar de provincie care a angajat un arhitect francez și a trimis planul la Paris. Istoria parcului e cel mai bun argument al orașului, într-o singură construcție.

Nu e celebru. Dar e singurul candidat care e, deodată, distinctiv și al nostru.

Concluzia cinstită

Craiova e un loc, nu un obiectiv, iar locurile sunt mai greu de vândut decât obiectivele.

Dacă vrei un oraș pe care să-l fotografiezi într-un cadru și să-l bifezi, du-te în altă parte — și am spus-o. Dacă vrei undeva care încă funcționează ca oraș, nu ca fundal, absența unei embleme e exact motivul pentru care funcționează.

Distribuie

Înainte să pleci

Putem primi un comision din acestea. Nu îți schimbă prețul.

Întrebări frecvente

De ce n-are Craiova un reper celebru?

Fiindcă a fost un scaun administrativ într-o câmpie plată, nu un oraș de deal apărat — nicio cetate, niciun zid, niciun nucleu medieval, iar scaunele administrative nu lasă siluete. Orașul frumos e un șir de palate comerciale din 1880–1914, care funcționează doar ca ansamblu.

Ce fotografiază lumea în schimb?

Piața Mihai Viteazul, unde se întâmplă tot, inclusiv târgul de Crăciun; Calea Unirii, pe care lumea o fotografiază fără să știe prea bine de ce; iar iarna, luminile târgului, imaginea pe care o trimite orașul vreo șase săptămâni.

E o problemă că nu are emblemă?

Comercial, da — turismul merge pe imagini, iar un oraș care nu poate fi redus la o miniatură face mult mai puțină promovare neplătită. Dar înseamnă și că nimic de aici n-a fost cedat vizitatorilor: parcul aparține locuitorilor duminica și poți sta singur în fața unui Brâncuși.

Dacă ar trebui să alegi o imagine, care ar fi?

Podul suspendat din Parcul Romanescu. E fotogenic, e unic orașului, face parte din singurul lucru de clasă mondială pe care îl are Craiova și duce toată povestea unui primar de provincie care a angajat un arhitect francez și a trimis planul la Paris.

Citește mai departe

Colecția My Cities

Unde continuă călătoria

Bucureștiul e la 231 km spre est, Brașovul la 278, Iașiul mai departe. Același format, aceleași distanțe măsurate, aceeași onestitate despre ce n-am putut verifica — scris oraș cu oraș.

munte.onlineCel mai mare portal dedicat munților RomânieiTrasee marcate, cabane, domenii schiabile, vremea pe creste și webcamuri — din Bucegi până în Retezat.Deschide munte.online →